jueves, 28 de agosto de 2014

LIVIU ANTONESEI / LE MAL ARMÉ y otros poemas / traducido al español por Elisabeta Botan


LIVIU ANTONESEI / 

LE MAL ARMÉ  y otros poemas /

 traducido al español por Elisabeta Botan



Le mal armé




Mal armado - inadvertido acercamiento

de cosas tanteo rodeo
mudez fugaz repartida

hablar sólo en círculos concéntricos

imaginar la música de unas sombras muertas
y a los sin contorno...


¡y ni siquiera el astro de la noche iluminando!


poder decir inaudible – cuerdas

de lira rotas en viento – ,moi, je suis le bien arme".


La muerte – los proyectos luciendo con

desesperación en 
la noche.


Le mal armé

Rău înarmat - apropiere furişă
de lucruri tatonare înconjur
tăcere fugar împărţită

a vorbi numai în cercuri concentrice
a imagina muzica unor moarte umbre
şi a celor fără contur...

şi nici astrul nopţii luminînd!

a putea rosti neauzit – corzi
rupte ale lirei în vînt – „moi, je suis le bien arme”.

Moartea – proiectele lucind cu
disperare în
noapte.
















Recuerdo de la infancia 


Calles al margen de la urbe – manzana entre ventanas,

el invierno; en una retórica nórdica, en un juego
alejado con las superficies – solo así
la desesperación asoma un rostro impersonal,
un antifaz perfecto.
En una mañana serena y fría, lavar
                                                          las manos 
pero la culpa no es una mancha de hoy, ni
un color abstracto estirado sobre la tela, una tela
que el pintor disimula no saber nada de ella.
Como una oruga en manzana, ¡la duda!
Aquel que se ha callado, él, que se calle más. Pero, ¿qué
hacemos con el, qué hacemos? Las margenes de las cosas
son moradas – brillan en la fría luz como un rayo
desconocido, como un liquido renacido de dentro.
  





Amintire din copilărie





Străzi de la marginea urbei – măr între geamuri,

iarna; printr-o retorică nordică, printr-un joc
îndepărtat cu suprafeţele – numai aşa
disperarea-şi asumă un chip impersonal,
o mască perfectă.
Intr-o dimineaţă senină şi rece, spălarea
pe mîini —
dar vina nu este o pată de astăzi, nici
o culoare abstractă întinsă pe pînză, o pînză
despre care pictorul se preface a nu şti nimic.
Ca un vierme în măr, îndoiala!
Cel care a tăcut, el, să mai tacă. Dar ce să
facem cu el, ce să facem ? Marginile lucrurilor
sînt vinete – strălucesc în lumina rece ca o rază
necunoscută, ca un lichid renăscut dinlăuntru.









Elegía en el jardín botánico


Mi mano hacia la fruta podrida

de la otra temporada – la primavera
del oriente recordada o imaginada 
donde han respirado los Subterráneos.


Las arteras describen la geografía de un

neoplasma que arruina el cuerpo hacia
la liberación de la Forma prohibida
y escéptica...


Oh, el sinfín del jardín botánico

en el medio de aquel día luminoso 
como una alegría del cuerpo en otro cuerpo.




Elegie în grădina botanică

Mîna mea către fructul putred
al unui alt sezon – primăvara
amintită sau imaginată a orientului
în care au respirat Subpămîntenii.

Arterele descriu geografia unui
neoplasm ce ruinează trupul către
eliberarea Formei interzise
şi sceptice...

O, necuprinsul grădinii botanice
în miezul acelei zile luminoase –

ca o bucurie a trupului în alt trup.





Liviu Antonesei (n. 25 aprilie 1953, satul Vlădenijudețul Iași) este un scriitor, cercetător, publicist, politician democrat, actualmente retras din politică, profesor universitar din Iași.
A absolvit școala primară, gimnaziul și liceul în acest oraș. A optat pentru secția de psihologie-sociologie a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1976.
În timpul studenției, a descoperit presa studențească, fiind titular al rubricii de sociologie a revistei Dialog și redactor șef-adjunct al surorii sale Opinia studențească.
A revenit la conducerea celei din urmă în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcție în urma unei prime anchete a Securității, foarte decisă „să facă ordine” în rândurile tinerilor scriitori ieșeni.
Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri Semnele timpului, Editura Junimea
  • Pharmakon, poezii, Editura Cartea Româneasca, 1989
  • Căutarea căutării, poezii, Editura Junimea, 1990
  • Jurnal din anii ciumei, 1987-1989
  • Încercări de sociologie spontana, eseuri, Editura Polirom, 1995; 1990
  • Vremea în schimbare, interviuri, Editura Moldova, 1995
  • O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, Editura Polirom, 1997
  • Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, 1999
  • Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, eseu, Editura Ars Longa, 2000
  • Un taur în vitrina de piatră (poezii, Editura Adenium, 2013)
E-books
2013 – Un taur în vitrina de piatră, (poezii, Editura Adenium, 2013)

Cariera literară și jurnalistică

În perioada 1974-1976 este redactor șef-adjunct la revista Opinia studențească. În anii 1980-1983 este redactor șef-adjunct la aceeași revistă. Între 1990-1995 devine redactor șef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor și al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este membru al PEN Clubului român din 1990 și al ASPRO de la înființare. Devine director literar-artistic al revistei Timpul din august 1993 și director din 1998; este președinte-fondator al Fundației culturale Timpul" în 2000, instituția editoare a revistei în acest moment. Din 1974 este autor al circa 1500 de articole, eseuri, cronici în presa culturala și curentă.
A fost tradus in antologii de poezie și în reviste din UngariaSUAGreciaItaliaGermaniaRusiaFranța etc.









antonesei.timpul.ro/

No hay comentarios:

Publicar un comentario